‘Inā ō ‘ese ia ‘iā te a‘u, o ‘outou ‘ua fetu‘uina, i le afi e fa‘avavau ‘ua saunia mo le tiapolo ma ana agelu

O se lapata’iga o le mulimuli i LE VAEGA 2 LE TEvolo Arona Iosefa Paul Hackett | Fa’amagalo / Laveai | 08/23/2022

O le Abyss e leai se Lalo

O potu o ē na pupuni e matuā tetele lava e lē iloa ai e se tagata le loloto, lautele, ma le lautele o falepuipui o seoli. Mo le tele o senituri, na faaalia ai e le Atua se faaaliga o seoli i lana au paia i le lalolagi. Mai ia St. John Bosco, ma St. Katerina o Siena i lo tatou uluai Pope Peteru. Monks, Nuns, ma e oo lava i tagata agasala na faasaoina mai le afi e faavavau na i ai faaaliga sili ona matautia o seoli. O le a ou faasoa atu ia te outou se tasi o faaaliga na faaalia e St. Peter lo tatou uluai Pope.

Upusii- Sa ou toe vaai foi i alii ma tamaitai ua faauliuli o latou mata i totonu o se lua afi, ma sa ou mapuea ma tagi ma fesili atu, “Le Alii e, o ai i latou nei?” Na ia fai mai iā te aʻu, “O tane ia na asiasi atu i fafine talitane ma ē mulilulua, o ē ua iai a latou avā, ua mulilua; ma fafine foʻi faapena, o ē ua mulilulua, ua iai a latou lava tane, ona latou totogi atu lea o le sala e lē aunoa.” [1]

Na ou vaaia ai foi iina ni teineiti o ofuina i ofu uliuli, ma ni agelu mata’utia se toafa o loo uu i o latou lima ni filifili mūmū, na latou tuu i ua o teineiti e taitai ese ai i latou i le pogisa.

Na ou toe tagi ma fesili atu i le agelu, “Le Alii e, o ai ea i latou nei?” ‘Ona fai mai lea o ia ‘iā te a‘u, “O taupou ia o ē na fa‘aleagaina lo latou taupou, e aunoa ma le iloa e o latou mātua. O lea la ua latou totogia le sala e tatau ona le malolo. Ona ou iloa atu lea iina o tane ma fafine ua lē lavalavā ma ua tipi ese o latou lima ma vae, i le nofoaga o le aisa ma le kiona, ma e aina e anufe. Ina ua ou vaai i ai, sa ou tagi ma fesili atu, “Le Alii e, o ai i latou nei?” ‘Ua tali atu o ia, “O i latou ia na fa‘aleagaina e ‘ua mātuaoti, ma fafine ‘ua oti a latou tane, ma ē matitiva, ma ‘ua lē fa‘atuatua i le Ali‘i. O lea latou te totogia ai le sala e tatau ona le malolo.”

Ona ou tilotilo lea ma iloa atu isi o tautau i luga o se alavai. Sa matua mago o latou laulaufaiva, ma le tele o fua na laulauina i luma o latou mata. Ae sa le faatagaina i latou e aai ai. Sa ou fesili atu, “Le Alii e, o ai i latou nei?” Sa ia tali atu, “O i latou ia o e na latou faia le anapogi a o lei oo i le taimi atofaina, o lea e aunoa ma le malolo latou te totogia lenei faasalaga”

O lenei faaaliga na faaalia ia Sagato Peteru o loo faailoa manino mai ai le ituaiga o faasalaga e feagai ma agaga taitasi. E tali atu i tatou uma mo a tatou amioga, upu, mafaufauga, ma galuega. O a’u, o oe, o e le talitonu, o tagata faapaupau, ma isi. E leai se tasi e mafai ona sola ese mai le faamasinoga tonu a le Atua!

“Ae afai o lo tatou amioleaga e faailoa atu ai le amiotonu a le Atua, o le a sa tatou upu? E lē tonu ea le Atua e faaoo mai le toʻasā iā i tatou? (Ou te tautala atu i le tagata.) E leai lava! Auā e fa‘apefea ‘ona fa‘amasinoina e le Atua le lalolagi? ‘Ae ‘āfai ‘ua fa‘ateleina le fa‘amaoni o le Atua i lo‘u pepelo, e vi‘ia ai o ia, aiseā la ‘ua fa‘asalaina ai a‘u o le tagata agasala? Ae aiseā e lē faia ai se mea leaga ina ia oo mai ai le lelei?— e pei ona tuuaʻia ai i tatou e isi tagata. E tonu lo latou taʻusalaina.” [2]

Tatou te taumafai e mafaufau ma manatu e sili atu lo tatou iloa nai lo le Atua. O le manatu faamaualuga lea. E mafai faapefea ona tatou malamalama i le faamasinoga a le Atua? E faapefea ona ia filifili po o ai e alu i le lagi, seoli, po o pulekatolio? Sa talanoaina e Saint Thomas Aquinas lenei fesili i lana Summa Theologica Question 88, mataupu muamua e uiga i le faamasinoga a le Atua

“Ua tusia (Mataio 12:41): “E tutu mai tagata o Nineva i le faamasinoga faatasi ma lenei tupulaga, ma latou ta’usalaina i latou.” O le mea lea o le ai ai se faamasinoga pe a mavae le toetutu.

E lē gata i lea, ua tusia (Ioane 5:29): “O ē na faia mea lelei e toe tutū mai i le ola, a o ē na amio leaga, e toe tutū i le faamasinoga.” O le mea lea e foliga mai ai pe a mavae le toetū o le ai ai se faamasinoga.

Ou te tali atu, E pei lava ona faasino le galuega i le amataga e maua mai ai mea, e faapena foi ona i ai le faamasinoga i le taimi, lea e aumaia ai i latou i lo latou iuga. O lea la ua tatou iloa ai se galuega sautualua i le Atua. O le tasi o le mea lea na Ia muai tuuina mai ai mea i o latou tagata, e ala i le faia o o latou natura ma le faavaeina o tulaga eseese e saosaolaumea ai i le atoatoa: mai lenei galuega ua ta’ua ai ua malolo le Atua (Kenese 2:2). O le isi Lana galuega o le galue lea o Ia i le puleaina o foafoaga; ma o le mea lea ua tusia (Ioane 5:17): “O loo galue lo’u Tama e oo mai i le aso nei, o loo galue foi au”. O le mea lea tatou te iloa ai ia te Ia se faamasinoga e lua, ae i le faasologa faafeagai. O le tasi e fetaui ma le galuega o le pulega e le mafai ona aunoa ma le faamasinoga: ma o lenei faamasinoga e faamasinoina taitoatasi e tusa ma ana galuega, e le gata e faatatau ia te ia lava, ae faapea foi ona fetuunai i le malo o le atulaulau. O le mea lea ua faatuai ai le taui o le tasi tagata mo le lelei o isi (Eperu 11:13-40), ma o le faasalaga o le tasi e iʻu ai i le manuia o le isi. O le mea lea e tatau ai ona i ai se isi, ma o se faamasinoga lautele e tutusa i le isi itu ma le uluai faʻavaeina o mea i totonu, ina ia, o lona uiga, e pei lava ona tupu vave mea uma mai le Atua, e faapena foi i le umi o le a maua e le lalolagi lana faaaʻoaʻoga silisili , e ala i le mauaina e tagata taʻitoʻatasi o lana lava mea totino. O le mea lea i lenei faamasinoga o le a faaalia ai le faamasinoga tonu a le Atua i mea uma, ae o lenei o loo natia pea, aua e pei lava ona faia i nisi taimi mo le manuia o isi, a leai e foliga mai e manaʻomia a latou galuega. O le mea foi lea e tasi o le a tuueseeseina ai le lelei mai le amioleaga, aua o le a leai se isi faamoemoega mo le lelei e manuia ai le amioleaga, po o le amioleaga i le lelei: aua o le mea e aoga ai le lelei. i le taimi nei e fefiloi ma e amioleaga, pe afai o lenei tulaga o le olaga o loo pulea e le Atua.” [3]

Pe a tatou faia se agasala i le Atua, o se “tauaiga” faasaga ia i tatou i le fua o le Faamasinoga. E iai i temoni le “aia faaletulafono” i luga o le agaga ona o lo tatou iloa po o le lē iloa filifili e fai le leaga, e auauna i le alii leaga o lenei lalolagi. E fa’aaoga le ta’uta’u atu e avatu ai au agasala i luma o le Atua Silisiliese. O le Fa’amuta lea e o’o mai i le fa’ai’uga o le ta’uta’u atu, e motusia ai le pule fa’aletulafono a temoni i lou olaga. Tatou tatalo mo le alofa mutimutivale o le Atua e motusia filifili o agasala i o tatou olaga!

Tatalo Faasao

Le Alii e, ia e alofa mai. Le Atua e, lo matou Alii, Tupu o Vaitaimi, Malosi uma ma Silisiliese, Oe na faia mea uma ma na liua mea uma i lou Finagalo. O oe O Le na i Papelonia na liua i le sau le afi o le ogaumu “faafitu ona sili atu ona vevela” ma puipuia ma faasaoina le fanau paia e toatolu. O oe o le fomai ma le fomai o o matou agaga. O oe o le faaolataga o ē liliu atu ia te Oe. Matou te aioi atu ia te Oe ina ia fa’aumatia, fa’ate’a, ma tuli’esea mana leaga uma, i ai, ma togafiti; o faatosinaga leaga uma, o mea leaga, po o mata leaga ma amioga leaga uma e faasaga i lau auauna… [tagata]… ma i lenei nofoaga ….. [nofoaga]… o i ai le matau’a ma le loto leaga, ia e foai mai ia i matou le tele o le agalelei. , tumau, manumalo ma le alofa. Le Alii e, o Oe e alofa ia i matou, matou te aioi atu ia te oe e aapa atu ou aao mamana ma ou aao silisili ona maualuga ma mamana ma afio mai e fesoasoani ia i matou. Fesoasoani mai ia i matou, o e na faia i lou faatusa; auina mai le Agelu o le Filemu i o tatou luga, e puipuia i tatou i le tino ma le agaga. Talosia ia taofia e le Atua ma faatoilaloina mana leaga uma, o mea oona uma po o mea leaga uma e tau faasaga mai ia i tatou e tagata pi’opi’o ma lotoleaga. Ona, i lalo o le puipuiga a Lau pule ia tatou pepese ai i le agaga faafetai, “O Ieova o lo’u olataga ia; o ai e tatau ona ou fefe ai? O le a ou le fefe i le leaga aua o Oe e faatasi ma aʻu, loʻu Atua, loʻu malosi, loʻu Alii malosi, Alii o le Filemu, Tama o augatupulaga uma.” [4]

Faamanuia le Atua ia te outou uma,

Arona Iosefa Paul Hackett

Passionist Lay Uso


[1] Au Paia na vaai i Seoli-saunia e Dr. Paul Thigpen i.120 Lomia e Tan Books 2019

[2] Roma 3:5-8

[3] https://www.newadvent.org/summa/5088.htm

[4] https://www.catholicxorcism.org/deliverance-prayers-for-the-laity

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: